India a încercat prin misiunea Chandrayaan-2 să atingă suprafața Lunii în data de 6 septembrie 2019 cu modulul de aselenizare Vikram. Din păcate, centrul de control al ISRO (Indian Space Research Organization) a pierdut contactul cu doar câteva minute înainte de a se produce aselenizarea. Conform unui anunț al directorului organizației „Coborârea modulului Vikram mergea conform planului și performanța era normală până la o altitudine de 2.1 kilometri. Imediat după, comunicațiile cu modulul s-au pierdut. Datele sunt în curs de analizare.”
Despre misiune
Proiectul Chandrayaan-2 era alcătuit din 3 părți, care au fost lansate împreună: satelitul care avea să rămână în orbita lunară, modulul de aselenizare Vikram, și roverul Pragyan. Ele au fost lansate împreună în data de 22 iulie 2019 la bordul rachetei GSLV Mk3 iar călătoria a durat 7 săptămâni. După ce au ajuns în orbita Lunii, modulul orbital s-a decuplat de celelalte două, care au urmat să efectueze manevre pentru aselenizare. Punctul în care modulul de aselenizare și roverul urmau să atingă suprafața Lunii era apropiat de polul ei Sud; acolo, cu ajutorul multitudinii de instrumente științifice cu care erau echipate, cele două module trebuiau să efectueze o serie de cercetări asupra compoziției Lunii și activității seismice din interiorul ei. Durata lor de viață ar fi fost doar de o zi lunară (echivalentul a 14 zile terestre), din cauza faptului că nu erau proiectate să reziste temperaturilor mici din timpul nopții (-173 grade Celsius).
Aselenizarea acestor două părți ar fi fost un lucru foarte dificil, din cauza lipsei atmosferei care să ofere un frânaj. Până în acest moment, singurele țări care au reușit performanța unei aselenizări ușoare sunt Statele Unite ale Americii, Rusia și China.
Totuși, misiunea nu este un eșec, deoarece modulul orbital al misiunii funcționează în continuare. Timp de un an, satelitul va continua să cerceteze suprafața lunară, și nu numai. Acesta are o serie de obiective, precum:
Cartografierea tridimensională a suprafeței lunare, ce ne va ajuta în înțelegerea evoluției Lunii și pregătirea unor hărți a acesteia
Măsurarea intensității radiaților solare
Evoluția densității electronilor din ionosfera lunară
Examinarea suprafeței lunare pentru determinarea existenței unor elemente precum magneziu, aluminiu, fier, sodiu
Ce urmează?
Datele misiunii Chandrayaan-2 vor fi cercetate meticulos pentru a se asigura că nu se vor repeta aceste probleme. Chiar dacă agenția nu a declarat în mod oficial că modulele sunt pierdute, șansele ca acestea să fi ajuns în siguranță pe suprafața Lunii sunt mici. În ceea ce privește satelitul din orbita Lunii, acesta va continua să trimită date spre centrul de control. De asemenea, ISRO are în plan o serie de misiuni. Chandrayaan-3, succesorul misiunii actuale, se presupune că se va lansa undeva în 2024. În plus, asociația se pregătește pentru o misiune prin care să pună oameni pe Lună, însă nu a dezvăluit multe detalii în ceea ce privește aceasta.
