Gravitația
"Mai apoi, la marele edificiu al științei se adaugă o nouă realizare: teoria gravitației"
RevoluÈ›ia pe care Kepler a făcut-o poate fi înÈ›eleasă cu adevărat doar dacă stabilim È™i încadrăm exact din punct de vedere istoric momentul. Descoperirile lui au venit ca o piesă grea, de mare importanță adăugată la marele ”puzzle”, enigma timpurilor respective, ce aeva să se soldeze cu găsirea adevăratului sistem al lumii.
La timpurile acelea, se cosidera, pe lângă faptul că Pământul trebuie să fie centrul Universului, că orbitele corpurilor cereÈ™ti trebuie să fie circulare, deoarece cercul este o formă geometrică perfectă. Faptul că Johannes Kepler a putut privi problema fără a fi influenÈ›at de aceste preconcepÈ›ii È™i dogme impuse prin societate È™i de către autorități este o realizare mai mult decât remarcabilă. De aceea el a adus schimbarea È™i nu altcineva. Kepler era omul deschis, omul posibilităților.
”Kepler nu era mulÈ›umit cu o concordanță aproximativă între teorie È™i observaÈ›ie. Teoria trebuia să se potrivească exact cu observaÈ›ia, altfel o nouă posibilitate trebuia încercată. ” - Fred Hoyle
Se È™tie că Kepler a fost o mare sursă de inspiraÈ›ie pentru geniul care avea să apară, pe nume Isaac Newton È™i că Newton a fost profund impresionat de realizările lui Kepler. AÈ™a funcÈ›ionează lucrurile în È™tiință, mai cu seamă în spatele marilor descoperiri È™tiinÈ›ifice. Ele sunt realizate din dorinÈ›a de a merge mai departe, un impuls pe care umanitatea îl are de la începuturi, iar după cum se vede, descoperirile noi vin ca urmare a celor deja descoperite. În consecință, pentru a avansa în cunoaÈ™terea Universului trebuie să înÈ›elegem È™i să ne însuÈ™im cât mai bine atât ce s-a descoperit deja, cât È™i cum s-a descoprit. Atunci când vom fi studiat È™i analizat destul, atunci când ne vom fi însuÈ™it complet istoria È™tiinÈ›ei vom ajunge la următoarele răspunsuri. Newton însuÈ™i a spus „Dacă am văzut mai departe, a fost pentru că am privit de pe umerii unor giganÈ›i”. Newton dă dovadă de o mare modestie cu această afirmaÈ›ie È™i îÈ™i atribuie practic descoperirile predecesorilor săi, ele fiind urmarea firească a lucrurilor. Revenind, din motivaÈ›ia de a găsi o explicaÈ›ie matematică pentru legile lui Kepler a ieÈ™it una dintre cele mai mari È™i faimoase teorii È™tiinÈ›ifice din istorie: teoria gravitaÈ›iei, subiectul principal al acestei lecÈ›ii.
Din înÈ›elegerea mai bună a teoriei miÈ™cării, Newton a apreciat că Soarele ar putea fi sediul forÈ›elor care guvernează miÈ™cările planetelor. Mai departe, analizând legea a III-a a lui Kepler, a realizat că forÈ›ele sunt cu atât mai slabe cu cât planeta se află mai departe. Dacă comparăm două planete la distanÈ›e diferite față de Soare, vom vedea că forÈ›ele sunt invers proporÈ›ionale cu pătratele distanÈ›elor respective.
Newton cunoÈ™tea deja forÈ›a care ne È›ine pe noi pe Pământ, aÈ™a că a propus că această forță este universală - orice corp atrage alt corp. Putem chiar calcula forÈ›a cu care dumneavoastră sunteÈ›i atras de mine, sau Pământul de Soare cu ajutorul formulei,
formula gravitatiei
GravitaÈ›ia este deci una dintre forÈ›ele de bază din Univers. Toată viaÈ›a noastră am întâlnit-o: faptul că dacă las acum un pix să ”cadă”, el o ia în jos iar nu în sus este datorat gravitaÈ›iei, după cum bine È™tim. Forma aproximativ sferică a Pământului se datorează gravitaÈ›iei. PrezenÈ›a sateliÈ›ilor naturali. Formarea galaxiilor. Aranjarea Universului însuÈ™i.
Știm deja că dacă am fi pe o altă planetă, greutatea noastră ar fi diferită decât pe Pământ, fapt ce se datorează atracÈ›iei gravitaÈ›ionale. Ce înÈ›elegem de fapt prin greutate? O forță de natură atractivă. AÈ™a cum Newton a spus, putem scrie forÈ›a ca masa*acceleraÈ›ia. Astfel că greutatea reprezintă masa noastră, care rămâne neschimbată în orice circumstanÈ›e, înmulÈ›ită cu o acceleraÈ›ie. Vom numi aceasta acceleraÈ›ie gravitaÈ›ională. Dacă am fi pe Lună spre exemplu, am avea senzaÈ›ia că suntem foarte uÈ™ori, în timp ce pe Jupiter ne-ar fi greu să ne miÈ™căm. Pe Pământ putem aproxima valoarea acestei acceleraÈ›ii la 9,8. Aceasta are câteva variaÈ›ii datorită turtirii Pământului. La Poli, aceasta are valori mai mari, în schimb la Ecuator mai mici.
Putem calcula valorile accelerației gravitaționale cu ajutorul următoarei formule importante:
formula lui g
TABEL VALORI ALE LUI G/GREUTAEA PE ALTE PLANETE